Apropierea dintre oameni se poate măsura în nenumărate feluri. În numărul de prieteni de pe Facebook, în numărul de persoane care sar să-ți ofere o mână de ajutor atunci când ai nevoie de ceva sau, cel mai frumos se măsoară în numărul de ani pe care-i petreci bucurându-te de compania unor persoane care-ți sunt la fel de apropiate precum familia, chiar dacă între tine și ele nu există o legătură de sânge.

Privind în urmă, la anii care au trecut și, de ce nu, la cei care o să vină, eu aș lega sentimentul ăsta de felul în care se schimbă timpul petrecut împreună.

  1. Vârsta la care împarți o bere cu băieții (18-25 de ani)

Pe vremea burlăciei ieșirile în oraș erau la ordinea zilei. Sau, cel puțin, nu exista weekend în care să nu fim împreună pe undeva pe la vreo terasă sau printr-un club. Pentru că posibilitățile financiare, mai tineri fiind, erau limitate, de multe ori împărțeam aceeași bere câte doi trei inși și trăgeam de ea multă vreme. Ne bucuram de companie, de povești, de punerea în practică a metodelor de agățat.

  1. Vârsta la care te rogi de ea să împarți o bere cu băieții (25-30 de ani)

După o vârstă, prioritățile, dar și posibilitățile, se schimbă.  Unii dintre noi găsiserăm câte un loc de muncă bun, care ne mânca nervii și timpul, câte o iubită sau nevastă care, la fel, ne mânca nervii și timpul, dar oricum găseam vreme să ieșim, din când în când, la câte o bere împreună. Fie că era pe fugă, seara, după muncă, fie în câte un weekend. Lucrurile rămăseseră la fel… aproximativ. Pentru că acum aveam mai mulți bani care să ne permită să ne delectăm fiecare cu berea noastră. Mai mult, pentru că în peisaj apăruseră și iubite sau neveste,”familia” noastră se mărise. Și nici că se putea altfel, pentru că ieșitul la bere cu băieții trebuia pregătit din timp, cu rugăminți: ”Hai, măi, iubi, pot să ies și eu cu băieții la o bere?”

  1. Vârsta la care berea cu băieții se asortează cel mai bine cu canapeaua de acasă (după 30 de ani)

Lucrurile deveniseră deja mai serioase: nevastă, copii, responsabilități… Ieșirile la terasă existau și ele, dar parcă ne bucuram și mai mult unii de compania celorlalți acasă. Meciul văzut în sufragerie, pe canapea, cu o bere rece în mână, în timp ce doamnele își programau câte o ”ieșire între fete” sau se strângeau să-și povestească diverse în bucătărie a devenit momentul plăcut din săptămână când eram iar noi, cei care ne știam parcă de o viață.

Ideea e că la orice vârstă poți să împarți o bere cu ai tăi. Se schimbă doar atmosfera, locul și… vârsta. Sentimentul rămâne același.